Stema Comunei

Istoricul comunei
 
Ca asezare omeneasca, comuna dateaza inca dinainte de anul 1600. Aceasta afirmatie este sustinuta de stampilele de pe actele iscalite. Satele cele mei vechi atestate documentar sunt: Chintesti si Leotesti, prin hrisovul lui Neagoe Basarab, domn al Tarii Romanesti care, la 30 octombrie 1517, de la Curtea de Arges, intareste Voievodului Manastirii Govora, intre altele "Chintestii jumatate si doua mori cu vad la Leotesti". Numele satului Leotesti vine de la cei doi boieri frati, Nae si Gheorghe Leotescu.
 
Satul Mirila apare mentionat in hrisovul din 28 ianuarie 1518, cand Domnul Neagoe Basarab intareste lui Cernat, mare bogatas si fiilor sai ocina Doicestilor ce se afla intre Mirila si Mainesti. Numele de Mirila vine de la stareta Mirilita, nume sub care s-a gasit in 1533 in actul din 27 decembrie, din Slatina, prin care Vald Vintila, voievod, intareste Manastirii Bistrita, stapanirea ocinei Mirilita. Mai tarziu, prin actul din 13 iunie 1550, Dumitru, marele logofat si ban al Craiovei intareste stapanirea fratilor Buzesti asupra morilor de la Mirilita, de pe Oltet.
 
Din hrisovul lui Matei Basarab aflam ca, pe la 20 martie 1640, comuna era cunoscuta sub numele de Bircesti, prin care face stapanire pe mosia Bircesti pe slugerul Lupu din Danciu si fratii Stan Ion si Radu, "...am dat mosia mea din Bircesti sa aiba sub stapanire Bobicesti..."
Satul Belgun dateaza de la anul 1804 de la proprietarul Tudor Belgun. Bechet si Comanesti dateaza din anul 1828, iar Govora din anul 1864. In popor se spune ca Mihai Viteazul a avut lupte cu turcii pe aceste locuri si ca de aici s-a retras insotit de Preda Buzescu spre padurea Caluiu.
 
Tudor Vladimirescu a trecut pe aici cu pandurii sai spre Bucuresti. Langa satul Mirila, la 1848, s-au dat lupte intre rusi si turci, rusii fiind invingatori, iar turcii au fugit spre Caraca
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIA STEMEI COMUNEI BOBICEŞTI

        
DESCRIEREA STEMEI
Stema comunei Bobiceşti se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmpul albastru, un ciorchine de strugure de aur, înconjurat de opt frunze de stejar de acelaşi metal, plasate în giron; cu şeful de argint, ondulat. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
 
SEMNIFICAŢIA ELEMENTELOR ÎNSUMATE
    Ciorchinele de strugure face referire la viile din localitate, precum şi la ocupaţia multor locuitori din zonă, viticultura. Frunzele de stejar amintesc de fondul forestier predominant şi de numărul satelor ce intră în alcătuirea comunei. Şeful ondulat simbolizează râul Olteţ. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.